Revenire cu biclele in Podisul Transilvaniei – 5 oct. 2014

Proaspat intoarsa la Sibiu, nici nu apuc bine sa vin acasa, ca Marius ma buzz-uieste sa facem o tura de biciclete. Bine mah, nah, ce sa zic, si mie imi era dor de o tura de bicicleta, mai ales ca nu avusesem bicla cu mine la Brasov si macar la vale rotile merg singure. Zis si facut, concep zona de vizitat, pasez la Marius sa faca traseul pe gps, il infiem si pe Laurentiu si de acum inainte suntem echipa de 3. Am incercat eu inutil sa mai infiez pe careva, dar cum iarasi nu s-au aliniat astrele si care mai de care era ba pe colo, ba pe dincolo, tot cei 3 veterani au ramas pana la urma.

Parcam masinile in centru centrului lu’ satu’ Blajel, in fata la Primarie. Nu, ca cica “vine nush ce delegatie oficiala (duminica ?!)” si ca au nevoie de loc de parcare. “Nah, sa-si caute“, Laurentiu nu-si lasa jeepanul lui decat in fata la primarie ! 🙂 Ne pregatim biclele in compania primilor tigani care se strang in jurul nostru cersind. Ce bine ca suntem in fata la primarie, in alta parte poate ne si linsau !

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPlecam din satul Blajel, pe un drum de caruta ce urca spre movilele de la Paucea, iar in fundal vedem biserica evanghelica din Blajel, sat pe care tocmai ce il lasam in urma

Mergand spre Paucea avem deocamdata de urcat un drum de caruta, care ne trece pe langa sfintele si crestinele noastre troite, apoi ne ofera o panorama superba spre satul Blajel

OLYMPUS DIGITAL CAMERATroita inzorzonata cu tone-jde coronite si coronele

Apoi la o curba a drumul spre stanga, un alt drum firav o coteste la dreapta prin padure. Stiam eu ca nu ma duce Marius pe drumuri usoare, aveam incredere ca ma baga pe niste sleauri dupa o pauza de bicicleta, sa imi amintesc care era treaba cu dictionarul de injuraturi. Pana una alta, foloseste Marius dictionarul mai sus mentionat gratie penei pe care o face la bicicleta !

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPauza poetica de injuraturi cu tema :”pana mea de bicicleta in padure … pana inca de la inceputul turei

Ne imbarligam apoi pe niste drumuri prin padure si urcusul ma face sa imi sara inima din piept. Lipsa antrenamentelor de cardio isi face simtita prezenta prin hiper-activitatea bronsica pe care o dezvolt aproape instant pana mi se obisnuiesc plamanii cu efortul si aportul crescut de oxigen. Stau cu Laurentiu la povesti, tusind pana ma linistesc si il asteptam pe Marius. Apoi o luam pe un drum la stanga, apoi acesta coteste brusc la dreapta, urmand un semn mare cu o biserica pe copaci. O fi traseu tematic ?!

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIesim in mijlocul unor dealuri, de unde un drum clar ne duce inspre Paucea. Inca o curba la stanga si suntem in lanurile de porumb ale satului si copacii livezilor ne imbie la umbra lor plina de mireasma toamnei.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAMarius si Laurentiu asteptandu-ma in drum spre Paucea

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIntram in plina glorie si viteza (baietii, eu nu !) in Paucea, mare sat, romanesc de altfel, unde un nene are grija de casuta lui de langa un iaz dragut in care are si pesti si pescuieste. Mah, nu e rau, sa stii, si cu vacuta langa, pare destul de mioritic.

Ajungem in centru unde locul este dominat de multe biserici, prea multe frate, nu-s-or inteles crestinii astia deloc: unii evanghelici, unii protestanti, altii unitarieni, altii ortodocsi, numai ultimii mai practica, restul s-au cam carat prin alte tari spre traiuri mai bune.

OLYMPUS DIGITAL CAMERABiserica anti-ortodoxa, pare cam parasita, dar pare sa fi fost o biserica mare

OLYMPUS DIGITAL CAMERABiserica ortodoxa: cohorte de babe imbracate in negru se pravalesc pe poarta bisericii, afara de la slujba ! Le-o fi spus popa sa voteze cu Ponta sau inca nu a inceput campania electorala

OLYMPUS DIGITAL CAMERADe la biserica ortodoxa care se gaseste logic la mare intersectie de drumuri, o cotim la dreapta spre a ne afunda in dealurile salbatice ale podisului. Prin sat inca ne cotcodacesc gainile cand trecem pe langa casa lor, cainii ne latra si usor usor vedem o fantana cu cumpana care marcheaza discret ca aici satul s-a terminat. Drumurile se pierd, sleaurile devin tot mai mari si poti merge cu bicicleta pe oriunde ! Pe oriunde ?! Practic da, teoretic nu, sau daca esti femeie mai bine te dai jos de pe toacla si o impingi usor la deal ! Eu una fac tot atata si pe bicicleta si pe langa ea, deci prefer s-o imping, nu s-o car, ala este un sport extrem pe care nu il practic, decat daca te ia pe neasteptate si atunci iei si tu pe neasteptate colegii de tura si ii rogi frumos sa il practice ei pentru tine, ca-s barbati si vanjosi si puternici si alte epitete inaltatoare. Deci avem dealuri cu sleauri acuma !

OLYMPUS DIGITAL CAMERADealuri, sleauri, hopuri, hartoape, gropi, gropite, gropulete, gropisoare … imping deci bicicleta !

OLYMPUS DIGITAL CAMERAApoi drumul prin padure urca incet si constant spre o sa (de unde vom cobora, daaaaaaaaaaa), avand din loc in loc insemnul pe copaci cu o biserica mare si galbena. Astia sigur au facut traseu turistic pe aici si eu nu stiu !?

OLYMPUS DIGITAL CAMERALa taifas, la o apa de baut si o ciocolata de mancat, … ah, si multe biciclete !

Din acest punct, iesim insa din padure, intr-un superb peisaj al podisului transilvan, un peisaj atat de tipic locurilor, incat nu imi vine sa cred: dealuri domoale (nu mai sunt sleaurile de pana acum), o turma de oi care paste la fel de domol (nu tu caine, nu tu latrat nimic), drumuri line si care coboara discret spre urmatoarea vale, cerul cu nori difuzi si pufosi, bai, o minunatie !

OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERADoi biciclisti si multe oi ! 🙂 In timp ce i-o dam la vale, niste super-biciclisti vin puternic din urma noastra. Imbracati numai cu tricouri si pantaloni mulati colorati si cu tot felul de numere pe ei, ne spun pe dinafara toate drumurile din zona, semn ca ei nu merg cu gps-ul sau semn ca ei merg foarte des pe aici si numai pe aici. Dar calatorului ii sade bine cu drumul, ei fug mai departe, iar noi ne intrebam inca pe care drum sa coboram mai repede sau mai frumos spre Curciu (care se pronunta mai degraba Curci’). Dar nu are curci, eu nu am vazut niciuna !

OLYMPUS DIGITAL CAMERAUrmeaza o coborare frumoasa spre Curciu, cu panorame variate asupra satului.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIntrarea in satul Curciu se face de pe deal, in curba puternic stanga, in coborare, in viteza. Franaaaaaaaaa, pentru a face poze la silueta dominanta a bisericii care marcheaza vederea asupra satului.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIntrati pe prima ultita a satului, baietii intreaba cine are cheia de la biserica: toata lumea ne spune un singur lucru, ca e X care acuma este plecat la targ in oras. Nah, mah, fix duminica si fix la targ si fix cand venim noi cu chef de culturalizare !? Mare pacat si biserica era foarte frumoasa, cel putin atat cat se putea vedea din exterior.

OLYMPUS DIGITAL CAMERALa taifas cu tanti localnica sasoaica (nu stiu daca era sasoaica, dar arata, asa ca eu ii zic sasoaica)

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAnsamblul bisericii fortificate din Curciu, atat de fortificat, incat nu am putut patrunde inauntru fara cheie

OLYMPUS DIGITAL CAMERALa picnic in centrul satului, cu ochii atintiti la biserica, ne-a povestit Laurentiu tot felul de procese de-ale lui de avocat

Apoi ne punem pe biciclete si plecam mai departe spre ceea ce trebuia sa fie urmatoarea noastra destinatie, alt sat, alta biserica fortificata.

OLYMPUS DIGITAL CAMERALasam in urma satul Curciu, fara curci de data aceasta si ne indreptam spre Bagaciu, unde insa nu ne-a bagat nimeni in seama. La o intersectie de drumuri, dupa ce urcam in gat pe un drum mai intai asfaltat, apoi doar pietruit, vedem o mare intersectie. Am fi putut sa mergem si pe drum mai departe, dar era mai mult de pedalat, asa ca Marius ne indeamna la stanga pe un drumulet care in curand se va estompa puternic in peisaj.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAMare intersectie de drumuri intre sate, unul mai mare si mai important ca celalalt

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAjungem si in varful dealului, ca binenteles ca trebuia sa fiu blagoslovita cu o urcare, unde doi neni se uita in gol la sat si ne arata de unde am venit si unde am putea merge spre Bagaciu. Precum spuneam, eram in afara hartii gps-ului lui Marius, asa ca acuma mergeam dupa azimutul indicat de localnici: “Uite pe acolo e un drum care va scoate mai repede la Bagaciu !”. Bine mah, daca zic ei si este mai repede, de ce nu ?!

OLYMPUS DIGITAL CAMERADrumul nou merge pe la liziera padurii, apoi ne afundam puternic in padure, niste sleauri, radacini, dap, ma dau jos de pe bicla, ce mama ei, apoi inainte de o coborare in gat spre Bagaciu, o panorama superba asupra sa din directia din care venim.

OLYMPUS DIGITAL CAMERADe la locul de panorama mai urmeaza un drum destul de abrupt, cu multe frunze si crengi ascunse binenteles pe sub frunze, astfel incat eu merg inceeeeeeeeet, da’ incet rau frate. Si pentru ca nu am cazut la coborare, caprele ma asteapta cu tot alaiul lor capraresc la intrarea in sat ! :))

OLYMPUS DIGITAL CAMERAMulte capre la intrarea in satul Bagaciu, in loc de o turma de oi

Bagaciu ne intampina insa cu o corcitura arhitecturala de toata jena, mie una mi-e rusine de amprentele comuniste care incaleca la propriu saracele casute traditionale sasesti.

OLYMPUS DIGITAL CAMERACorcitura” arhitecturala sau mai bine zis incercare de supravietuire a unui stil de viata neinteles

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAjungem si in centrul satului si incepem sa cautam cheia de la biserica evanghelica. Nimic special, ca de obicei, doar ca acuma dam telefoane. “Alo, buna ziua ……etc ?”, “Nuuuuuuuu, nu pot sub nici o forma, sunt la capre !” si zbang imi inchide telefonul. Mda, e clar, sigur nu vor turisti si pe urma tot ei se plang ca nu  le vin turisti.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAnsamblul bisericii fortificate din Bagagciu, zona principala vizibila in centrul satului

Cu coada intre picioare plecam din Bagaciu, fara sa fi reusit azi sa intram in vreo biserica, desi erau toate foarte frumoase si atragatoare. O luam pe ulita in sus mai departe si urcam pe un drum la stanga deasupra satului. Inainte sa intram in padure ne uitam bine pe Gps pe unde sa o luam, se decide sa mergem inainte si apoi sa iesim cumva in drumul pe care ar fi trebuit sa o luam in mod normal.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIntram in padure, ne imbarligam cat putem pe niste drumuri, bicicleta o impingem cu totii ca e naspa drumul, macar acuma n-o mai imping singura, apoi de bine ce imbarligam drumurile ne trezim ca iesim cam de unde am plecat, dar pe partea cealalta a dealului, cu ochii tot la satul Bagaciu in loc sa ne departam de el, noi ne invarteam in jurul lui. Mda, cool !

OLYMPUS DIGITAL CAMERARecalcularea si redirectionarea directiei de mers, astfel incat sa ajungem si noi la un moment dat spre directia Paucea, de unde veneam. Eram oricum in afara oricarui traseu de pe GPS, la deal nu prea aveam chef sa urcam, chiar daca se vedea o sa si un releu, deci pe acolo si de acolo sigur erau drumuri. Alegem sa coboram puternic si sa ajungem in satul unguresc Deleni.

OLYMPUS DIGITAL CAMERACoborand spre satul Deleni prin vitele de vie foarte frumos cultivate

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIn satul Deleni intram prin cimitir, adica nah, acolo a dus drumul din vita de vie, asa ca am trecut de la o extrema la alta.

OLYMPUS DIGITAL CAMERACimitirul satului Deleni este foarte frumos rasfirat pe tot dealul si foarte ingrijit, se simte ca am intrat intr-o altfel de comunitate. Apoi un drum in coborare ne aduce in centrul satului, unde ne invartim putin si cotim la stanga spre dealul urmator, de unde va urma coborarea finala spre movilele de la Paucea de unde am venit.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPortile specifice satelor unguresti, frumos lucrate si ingrijite

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPauza de mure pe marginea drumului, pardon, foarte multe pauze de mure …

OLYMPUS DIGITAL CAMERAUrcarea spre varful dealului nici baietii nu mai au chef sa o faca pe biciclete, asa ca discuta politica si imping caii la deal. Ajungem in saua dealului de unde ne dam drumul spre movilele de la Paucea, nu inainte insa de a trece prin catunul Romanesti, unde casele sunt foarte rasfirate, iar o biserica destul de stinghera troneaza pe o margine de sat.

OLYMPUS DIGITAL CAMERABiserica si scoala din satul Romanesti, adica dupa satul unguresc, acuma era foarte firesc sa apara si satul romanesc

Din Romanesti coboram spre Blajel, trecand pe langa movilele de la Paucea si un laculet frumos amenajat in zona.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPentru movilele de la Paucea, lasam lacul in urma si ne indreptam spre durmul forestier unde a facut Marius pana in padure, incheind circuitul zilei de bicicleala cu o coborare printre movile mari si proeminente.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAMovilele de la Paucea la ceas de inserare se profileaza pe linia orizontului in orice directie ai privi

Ajungem inapoi in satul Blajel, unde tiganii ne inconjoara iarasi masina si cer de mancare. Le da Marius niste biscuiti pe care ii insfaca si nu mai stiu sa spuna nici multumesc. Mie nu imi plac fazele astea, asa ca refuz cu incapatanare sa le dau ceva, stiu sa vorbeasca frumos numai cat au interes, pe urma se injura intre ei pe la spatele tau. Ajungem in Sibiu unde Laurentiu ne ofera o cina gustoasa le el in curte pe veranda, in conditiile in care eu eram in stare sa mananc si farfuria, deci foamea era mare rau Saru’mana foarte mult pentru masa si la cat mai multe ture de bicicleta.

 

Advertisements

About AuthenticTravels

My life motto is simple yet comprehensive: “We live only to discover beauty. All else is a form of waiting” (Khalil Gibran, poem ‘The Prophet‘) Background in architecture, historic monuments, and cultural tourism Professionally, during the past 20 years, I’ve focused on issues of cultural heritage and resilience tourism, based on my specialization in historic monuments. I graduated Architecture, then I completed two master programs and a doctorate in the field of both cultural tourism and restoration of historic towns. I became a member of various cultural and touristic organizations, among which the International Council on Monuments and Sites (ICOMOS). Then, at a certain moment, I decided to change the course of my carrier and became a travel writer, editor, and planner (each step at a time). Working in an office was definitely not for me. I needed to have freedom and to be able to explore the beauties of the world (as my motto says, right?). Not only I started to travel more and for longer periods, but I started the travel of my life, through life. Travel writer, editor, and photographer I am part of Arrivedo’s expert travel writers and write neighborhood guides for different hotels worldwide. As part of my professional writing, I’ve produced travel articles in English for Much Better Adventures, Modern Trekker, Adventure Animals, Matador Network, Arrivedo, Inside Himalayas, Activity Fan, and Sonderers. Thus, here it is a list of my published articles in English (by Iuliana Marchian). Also, I have written in Romanian for the Rulotism, Greciadeweekend, LiterNet, Capital Cultural, and National Geographic journals. Thus, here it is a list of my published articles in Romanian (by Iuliana Marchian). Besides, I am part of the Much Better Adventures team and produce regular content on adventure experiences through the Balkans. Eventually, I have joined Arrivedo’s Editors team and I assist other writers in completing their Neighborhood Guides for hotels. Moreover, when writing is not enough and people want to hear more about my experiences, I’ve accepted the challenge of speaking in public about my travels. It was difficult at the beginning, but I’ve gotten used to it now. When you speak about your passions, there’s no limit. I share my experiences of traveling through my talks at Incubator107 and inspire people to discover themselves through travel. My Travel Style – slow, authentic, flexible During my travels, I get in touch with locals through different communities or simply while I am on the road. For the moment, I travel by myself at a slow pace and seek for authentic places, where tourism hasn’t yet commodified the features of the place. This is a reason why I love what traveling brings into my life. I believe that the people I meet aren’t a coincidence. This way I see how every day of traveling adds a brick to my self-development. I consider traveling the best way of personal development, accompanied by the classic cliché ‘out of the comfort zone‘. Through my travels, I want to bring to light human individuality. I consider that everyone has his or her own travel style, authentic, and free of any boundaries.
This entry was posted in bicicleta, Podisul Tarnavelor. Bookmark the permalink.

2 Responses to Revenire cu biclele in Podisul Transilvaniei – 5 oct. 2014

  1. Marian says:

    Faina tura, si locuri frumose si ceva km!

  2. Alpinclick says:

    Multumesc Marian, data viitoare te luam cu noi, dar mie mi-au furat bicla, deci trebuie sa fiu din nou inventiva.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s