Zona lacului Sf. Ana – m-tele Puturosu – 29-31 aug. 2014

Una dintre turele organizate cu Felicia pentru AMC am propus-o in zona rezervatiei lacului Sfanta Ana. Cu cateva zile inainte tocmai luasem contact cu duatlonul care avusese loc in zona (nu, nu am participat eu la asa ceva, doar m-am uitat pe site-ul lor) si am ramas impresionata de ce zona superba se ascundea acolo. Nici la Sf. Ana nu mai fusesem din scoala generala, de cand ne dusese cu clasa acolo d-na invatatoare. Deci era cazul sa revin !

Am plecat vineri pe la pranz din Brasov, cu scopul de a ma mai opri prin alte cateva localitati rurale de pe drum, apoi pe la apus am taiat-o spre Baile Tusnad, facand in Bixad dreapta spre Sfanta Ana. Drumul spre Sfanta Ana este comun o perioada cu drumul spre Baile Balvanyos, dar se bifurca la un moment dat cam la 10 km inainte de fiecare. Drumul serpuitor prin padure urca practic pe conul vulcanului in serpentine line, ajungand la un moment dat la primul camping amenajat ad-hoc intr-un punct de belvedere, cu mese si banci din lemn.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPrimul camping este amenajat pe stanga drumului, cam la 1 km inaintea campingului oficial de langa fosta cabana Sf. Ana. Acest camping este mult mai frumos din punctul meu de vedere, are o panorama superba spre Bixad, are apus garantat, dar nu are insa toalete amenajate si apa (sau poate nu le-am vazut eu). Da’ are meniul zilei cu preparate la gratar acolo – in aerul puternic al muntelui.

Mergand inca un kilometru spre lacul Sf. Ana, se ajunge la bariera unde se taxeaza tot ce misca, tot ce trece dincolo in rezervatie. Campingul este pe stanga fata de bariera in sensul de venire spre lac, insa nu are panorama ! 😦 Se gaseste intr-o padure, nu are absolut nimic amenajat, cu exceptia unor toalete. Cabana Sf. Ana se gaseste tot in cadrul campingului, dar este inchisa si sta sa cada ! Bun, mirific peisaj in comparatie cu cel anterior de la un camping salbatic, dar macar frumos amplasat.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAProprietarii campingului (tot cei de la rezervatia Sf. Ana) te taxeaza la intrare si fac curat in fiecare dimineata si seara in camping. Bine, asta nu inseamna sa stai sa scuipi ca nesimtitul seminte pe jos, cum fac unii tarani din piata, pentru ca nimeni nu va veni sa culeaga samanta cu samanta cojile pe care tu, ca un taran veritabil, le-ai lasat pe jos in jurul focului seara. Oamenii vin si schimba pungile din cosurile de gunoi, tocmai si special pentru ca tu, animalul de la piata, sa inveti intr-un final glorios sa iti arunci resturile din gura si din sacosa la gunoi si nu in jurul focului. Dar de-asta am trecut Carpatii si am venit in zona secuimii, ca sa mai invatam si unii tarani cum este cu educatia si civilizatia. Inchis spot anti-publicitar, dar urasc oamenii care lasa GUNOAIE in urma lor ! Civilizati-va FRATILOR !

Usor, usor seara ne strangem toata lumea, inscrisi la tura oficiala AMC si neinscrisi la tura, prieteni si rude de-ale Feliciei veniti si ei prin zona. Cu noua harta cumparata de la  rezervatie merita pe cat posibil sa schimbam planul turei pentru a vedea cat mai multe, astfel incat sa profitam de faptul ca suntem in zona. Sambata dimineata ne strangem la 10.0 a.m. pentru a merge sa vizitam Tinovul Mohos, vizita facandu-se cu ghid (altfel risti amenda daca intri singur singurel in zona).

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPlecarea spre Tinovul Mohos se face de la bariera de intrare in rezervatie si panoul informativ amplasat strategic ne invita la explorare. Oare cum arata plantele alea insectivore care salasluiesc in zona ?! Tinovul este de fapt o mlastina oligotrofa, care a luat nastere prin depunerea cenusei exploziei de vis-a-vis din zona vulcanului, in conul caruia s-a format ulterior lacul Sf. Ana. Initial, in craterul secund din masivul Ciomatu s-a format un alt lac (de trei ori mai mare decat cel al lacului Sf. Ana), dar acest lac s-a umplut in timp cu turba, formandu-se tinovul actual (in prezent numai cu cateva lacuri mai mici care amintesc de fostul lac Mohos). Vegetatia este specific de tundra si pentru ca solul este mlastinos, sunt amenajate un fel de pasarele (desi nu suspendate), care serpuiesc printre copaci, astfel incat sa nu ne afundam in solul pufos si ud.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAIn Tinovul Mohos exista mai multe laculete, dar noi nu avem onoarea cu toate, ci doar asa fugitiv vedem cum s-au format si cum arata relieful in aceasta zona. Pentru restul ochiurilor de apa, am fi avut nevoie de pasarele ca sa putem ajunge la ele, sau oare merg rachetele de zapada ?! 😛

OLYMPUS DIGITAL CAMERADe la ochiul de apa se continua serpuitor cu alte pasarele spre urmatorul ochi de apa. Ghidul ne arata in zona si planta insectivora, insa este mult mult mai mica decat in pozele pe care le vazusem eu. Ma chinui sa o pozez, dar in graba nu reusesc sa focalizez pe nimic.

OLYMPUS DIGITAL CAMERACam asa aratau floricelele care papa insecte, desi in poza asta sunt mult mai mari decat in realitate

OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERALa urmatorul ochi de apa il convingem pe nenea ghid sa stea mai molcom si sa ne faca si poza de grup, cu participanti si neparticipanti la tura, cu mic cu mare, ca catel si purcel

OLYMPUS DIGITAL CAMERAVegetatia este deosebita si toata atmosfera este ca dintr-o alta lume, iar pasarelele astea fac toti banii, zici ca esti in casuta din poveste si trebuie sa ajungi cu cosuletul plin de fructe inapoi la bunica.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAVizita la Tinovul Mohos se termina insa destul de repede, chiar daca s-ar fi putut sta mai  mult (cred ca dureaza in total jumatate de ora), suntem expulzati undeva in stanga tinovului in afara rezervatiei si ni se indicat undeva hat in zare o zona cu observator de unde se poate vedea panorama asupra tinovului de sus, dintr-o casuta amenajata in copac.

Cum iesim din tinov mai mergem cateva sute de metrii in sensul opus barierei de intrare in rezervatie, apucam pe un drum in stanga sus spre varful dealului si incepem sa cautam panorama.

OLYMPUS DIGITAL CAMERADrumul patrunde pe nesimtite in padure si imediat sus in copac se gaseste pontonul de belvedere, foarte frumos amenajat si strategic amplasat. Chiar zici ca esti la casuta din poveste !

OLYMPUS DIGITAL CAMERACasuta are doua etaje, se urca pe niste scari de lemn si de sus din copac efectiv se poate vedea panorama asupra Tinovului Mohos.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPanorama de la casuta din copac asupra Tinovului Mohos, tinovul distingandu-se prin faptul ca are un altfel de vegetatie, care difera ca inaltime si culoare de restul vegetatiei din zona (se poate remarca in poza de sus linia de demarcatie intre zona de tinov si restul padurii normale).

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPanorama din zona casutei din copac spre restul muntilor din zona

Revenind la camping, lasam copiii si catelul si purcelul si plecam in sfarsit in tura in zona lacului numai cu participantii oficial inscrisi la tura. Traseul este foarte usor, dar specatculos in acelasi timp, mergand de fapt pe marginea conului vulcanic.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAO perioada mergem prin padure pe o poteca lata, pana ce ajungem in zona primului camping, de unde avem panorama asupra zonei Bixadului. Din zona aceasta de asa zis gol alpin mergem pe muchia Lacului si ajungem intr-o poiana, de unde in dreapta alegem sa coboram spre lacul Sf. Ana, care incepe sa se intrevada printre copaci.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAApoi mergem mai departe in coborare spre lac, intrezarind oglinda apei din cand in cand.

Lacul sfanta Ana este format în craterul mai mic al masivului Ciomatu, fiind de altfel singurul lac vulcanic din Europa de est. Apa lacului este foarte curata, apropiindu-se de puritatea apei distilate. Nu este insa apa cu oxigen si din acest motiv nu traiesc animale in lac.

Mi-a placut mult efectul prin care apa se vede printre copaci, nu imi mai aminteam cum arata lacul si eram foarte nerabdatoare sa il vad, il cautam tot timpul cu privirea. Pe malul lacului este insa agitatie mare, plaja, picnic, focuri, intr-un stil civilazat insa, caci proprietarii pazesc totul cu ochi de vultur si bine fac.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPe malul lacului mancam si noi si decidem sa facem inconjorul lacului pentru a vedea traseul de promenada.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPoza de grup pe marginea lacului (de la stanga la dreapta): Iuliana, Floriana, Felicia, Enghin (sper ca am scri sbine), Erika si nelipsita si draga de Edith

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPanorama spre lacul Sf. Ana, amenajata si aceasta undeva in copacii dintre lac si camping

OLYMPUS DIGITAL CAMERADe la pontonul de belvedere spre lac nu se vede cine stie ce din lac, dar macar se vede cat de cat oglinda lacului, ceea ce noi cu greu am putut vedea de pe partea cealalta cand am venit pe muchia Lacului.

Ajungem din nou la camping si, fiind inca devreme, ne hotaram sa plecam spre muntele Ciomad-Puturosu, sa luam contact cu mofetele si cu mirosurile puternice emanate in zona: emanatiile din zona sunt de fapt activitati post-vulcanice, care se manifesta prin scurgeri de aburi si gaz, marcand in acest fel sfarsitul activitatii vulcanice . Deci nu va exploda nimeni in zona, gazele astea fasaite sunt toata activitatea care a mai ramas si pe deasupra mai are si efect terapeutic, daca sunt folosite cu cap si conform indicatiilor medicilor. In principiu este vorba despre emanatii intense de gaze mofetice, care contin dioxid de sulf, si care, ajungand la suprafata, genereaza depuneri de sulf (galben) pe pereti. In aceasta vizita, noi de fapt vom mirosi sulful (bleah !) si il vom vedea (galben).

Plecarea in circitul muntelui Puturosu se face de la primul nucleu al Bailor Balvanyos, si anume complexul Grand Hotel Balvanyos. Complexul se gaseste in saua prin care trece soseaua care vine de la Bixad si coboara mai apoi in serpentine abrupte spre celalalt nucleu al Bailor Balvanyos. Deci plin de bai pe aici ! Complexul este de asemenea intr-un fel de renovare-reabilitare-extindere-modernizare, nu mi-am dat foarte bine seama care dintre aceste procese, sau toate coroborate la un loc. La intrarea in traseu este un mare panou informativ, indicator si descriptiv in acelasi timp.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPoteca circuitului muntelui Puturosu ne plimba printr-o zona care mie imi inspira climat mediteranean (e clar, chiar am nevoie de o vacanta daca visez atata mare si soare !)

OLYMPUS DIGITAL CAMERAUrcam pe traseul marcat, optand pentru varianta de stanga in parcurgerea circuitului, mergand mai intai spre zona cu Tinovul Buffogo, urmand ca apoi sa ne intoarcem spre Pestera Sulfuroasa. Urcarea spre muchie este destul de abrupta, se merge prin padure si din cand in cand se mai simt emanatii de gaze. Apoi pe masura urcarii, incepe o coborare la fel de abrupta, care ar trebui sa ne duca spre primele obiective cu sulf din zona. Continuam coborarea abrupta si la un moment dat, intr-o vale destul de accentuata (pe unde se pare ca multe pasari isi gasesc sfarsitul datorita emanatiilor de gaze prea puternice pentru ele) se vede si intrarea in Grota Ucigasa.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAGrota Ucigasa este o fosta mina de sulf, acuma ramasa doar pestera, si daca ne facem curajul sa intram putin inauntru (eu mi-am infasurat un batic gros in jurul nasului ca sa nu ametesc de la emanatiile de gaze) se pot vedea urmele galeriilor minelor vechi de sulf. Grota se numeste ucigasa, pentru ca gazul umple aproape in totalitate galeriile, pestera fiind descendenta, in mod inevitabil la un moment dat ajungi cu nasul sub nivelul de gaz mofetic si atunci te ia aghiuta. Eu avand baticul peste nas nu am simtit atat de tare mirosul, dar am simtit intepaturile gazului in ochi, usturime accentuata intr-o secunda, drept pentru care am iesit instant, ca un rezultat al faptului ca mie mi-a ajuns experienta.

Continuam coborarea spre Tinovul Buffogo, in speranta ca de data aceasta vom putea explora fenomenul in voie si nu in graba ghidului de azi dimineata, prea plictisit de 1001 oara de explicatii. In coborare spre tinov intalnim o gasca nedumerita si confuza care ne spune ca au mai mers inca o ora si nu au gasit nimic si s-au intors. Mie documentarea si harta imi spuneau clar ca in maxim jumatate de ora trebuie sa ajungem la tinov, mergand in coborare usor stanga. Ce-i drept am fost mult mai atente dupa atentionarea indivizilor si am observat ca marcajul o lua brusc la stanga, desi un drum de caruta mergea foarte imbietor si tentant fix in jos. De aici ajungem la tinov foarte repede, podulete amenajate incepand sa apara in zonele mai mlastinoase.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIn poza de jos si cea de sus se gaseste ochiul de apa cel mai mare al tinovului, apa care bolborosea de gaze care ieseau la suprafata

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAm avut timp sa exploram in voie tinovul si sa ne uitam la toate baltile, izvoarele si namolul, care in mod aparent, pareau banale, dar la o atenta observare emanau gaze si se vedea cum bolboroseau. In zona daca nu faceai galagie chiar se auzea cum parca toarce un motoras: erau emanatiile de gaze post-vulcanice care lucrau continuu.

OLYMPUS DIGITAL CAMERADeci cam asa arata niste bolboroseli, ah si sunt si galbene pe deasupra (nu vreau sa fac comparatii, dar este usor de intuit) 😛

Bucuria cea mai mare au fost insa lanurile intinse de planta insectivora, pe care cu greu o admiraseram in celalalt tinov, dar care aici ni se oferea pe tava de jur imprejurul ochiului de apa.  De data aceasta nu m-am concentrat asupra florii, ci asupra bulbului paros in care, la o atenta investigare se poate vedea si insecta care nu mai reuseste sa scape de acolo si este papata saracuta.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPlante insectivore in Tinovul Buffogo (in dreata se vede o musca prinsa in bulbul cu picioruse rosii si portocalii)

De la Tinovul Buffogo ne intoarcem pana la punctul de bifurcatie al circuitului, continuan de data aceasta pe curba de nivel imprejurul muntelui, si nu in sus de unde veniseram de la Grota Ucigasa. Poteca este usoara si dominata evident de mirosuri. Dar ce mirosuri ! Cum mai vezi o groapa in stanca pe langa drum miroase de’ nu se mai poate. Tot muntele emana de fapt prin orice gaurica gaze mofetice ! Mergem pe poteca pe curba de nivel pana ce un nou marcaj urca spre Pestera cu Alaun si Grota Sulfuroasa. Poteca pana acolo merge pe pante destul de abrupte si la expunere se adauga si mirosurile de gaz, asa ca ametelile pot fi amplificate daca exista motive.

Prima grota intalnita este Pestera cu Alaun, unde fetele se gandesc ele sa stea in mofeta. Mie nu imi place mirosul si nici nu reusesc sa simt nici caldura, nici fiori, nici nimica, probabil ca trebuia sa urmaresc pasii indicati pe tablita cu instructiuni, si evident ca eu am sarit peste ei, mai ales peste partea cu relaxarea. Eu am sarit in mofeta si vroiam sa simt brusc fierbinteli in stomac. Eh, nah, lucrurile nu functioneaza chiar asa !

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPoza de grup la Pestera cu Alaun (de la stanga la dreapta): Iuliana, Floriana, Erika, Dilek, Felicia si Edith

Mergand pe poteca, dupa colt, se afla Pestera Sulfuroasa. Aceasta este evident galeria unei foste mine de sulf, din care iese la suprafata o cantitate considerabila de gaz mofetic, fiind emanatia post-vulcanica cu cel mai mare debit din Europa. Gazul mofetic emanat din adancurile pamantului in contact cu atmosfera precipita sulf galben pe peretii grotei. Gazul asta este atat de precis si matematic calculat, incat nivelul pana la care se ridica este foarte precis desenat pe peretii grotei la circa 1 m de la nivelul pardoselii in zona de intrare. Lungimea grotei este insa de vreo 14 m si nu se poate intra in ea, fiind descendenta si acolo nivelul gazului acoperind tot volumul galeriei (de fapt accesul este blocat cu un grilaj).

OLYMPUS DIGITAL CAMERAZona din jurul Pesterii Sulfuroase (eu numai climat mediteranean vad)

OLYMPUS DIGITAL CAMERAImi fac curaj sa intru in grota sa sed si eu pe bancute (nu la soare, la gaz mofetic)

OLYMPUS DIGITAL CAMERACam asa arata grota de mina amenajata cu bancute pentru stat la gazat ! Se poate vedea cu usurinta pe peretii grotei nivelul precipitatiilor de sulf emanate de gazul mofetic. Ah, s-a descoperit ca aerul grotei are si radiocativitate, aceasta avand valoarea cea mai ridicata dintre toate mofetele si solfatarele din Carpatii Orientali.

De la pestera sulfuroasa inchidem in scurt timp circuitul si coboram rapid la Grand Hotel Balvanyos, unde lasasem masina. Urmeaza focul de tabara in campingul de la Sf. Ana !

OLYMPUS DIGITAL CAMERASeara cu foc de tabara, scantei, mici si carnati – o delicatese !

Duminica dimineata cobor pana la lacul Sfanta Ana sa fac poze cu ceata. Ceata este pe ridicate, dar este si pustiu si imi place la nebunie sa stau sa admir totul de jur imprejur fara grataragii si beristii care incep sa isi faca aparitia. Iar la capela Sf. Ana este totul chiar foarte linistit.

OLYMPUS DIGITAL CAMERACapela Sf. Ana aflata pe malul lacului omonim

OLYMPUS DIGITAL CAMERAUn nou ponton, caci celebrul ponton vechi eu una nu l-am gasit

OLYMPUS DIGITAL CAMERAApoi ne indreptam din nou spre Baile Balvanyos, care s-au format prin contopirea a trei mici bai: Puturosul de la Turia, Baile Cisar si Baile Transilvania. La ruinele cetatii Balvanyos vom urca din dreptul Bailor Transilvania, aflate intr-o curba mai lina a soselei, dupa ce aceasta ajunge pe fundul vaii dupa multe alte serpentine interminabile.

Pornim pe marcaj, care merge putin prin padure, apoi serpuieste pe un drum inspre baza muntelui. Fiind multi, pentru ca au venit si toti prietenii Feliciei cu toata familia lor, ne insiram pe tot traseul. Cei mai muntomani si mai rapizi in fata, cei cu copii mici mai in spate. Drumul nu este greu, dar pentru copii mici este o provocare in orice caz.

OLYMPUS DIGITAL CAMERADupa ce iesim din padure in scurt timp se ajunge la un drum forestier.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIn dreapta drumului forestier este amenajat si un borviz, adica un izvor de ape minerale, cu foarte multe combinatii si compozitii chimice.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAMie personal nu imi place gustul apei de aici, oricat de sanatoasa ar fi, asa ca ma bazez pe apa mea de acasa.

Mai departe se merge in lungul drumului, pana se ajunge la o turma de oi. Eh, aici la turma de oi este punctul critic al traseului, pentru ca marcajul o ia drept in sus la dreapta, pe o panta abrupta si practic drept in sus.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAUltimele curbe line ale traseului. Apoi se urca panta in gat si dupa multe eforturi, mai ales ca unii erau in slapi, se ajunge sus sub cetate. Cetatea este foarte mare si este compusa din patru niveluri suprapuse. Chiar daca s-a conservat sub forma de ruina, se poate intui amploarea constructiei care priveste spre centrul Bailor Balvanyos.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERARuinele zidurilor sunt insa destul de tentante pentru escalada, desi mortarul este destul de friabil si sfaramicios pe alocuri, dar cu putina atentie te poti sui pentru o poza de efect.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPoza de maxi-grup extins in cetatea Balvanyos, cu toti inscrisii la tura, toti prietenii si toti membrii familiei prietenilor, deci grup complex, pestrit si variat

Dupa coborarea de la cetatea Balvanyos, in spatele Bailor Transilvania se gaseste pe un drum de tara si o mofeta umeda si uscata, amenajata foarte frumos

OLYMPUS DIGITAL CAMERAStructura de protectie a mofetei umede/uscate din spatele Bailor Transilvania

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAsa arata mofeta umeda, in apa aia rece gheata trebuind cica sa iti bagi picioarele

OLYMPUS DIGITAL CAMERAAsa arata mofeta uscata, in care se coboara, pentru a sta in aerul cu emanatii de gaze. Nu mai erau chibrituri ca sa testez prezenta gazului, prin stingerea chibritului in lipsa oxigenului, dar se simtea mirosul, deci gazul era acolo.

In continuare hotaram sa mergem sa mancam la Izvoarele Tamaduitoare, ca sa nu mancam pe strada. Izvoarele sunt insa amenajate undeva langa o curba a drumului, unde cu greu incap toate masinile parcate. Izvoarele se gasesc la 3 minute de parcare, unii am mers sus sa mancam la izvoare, altii ca sa nu se mai care cu copii pana sus, au amenajat o masa de camping si scaune chiar acolo in parcare ca sa manance.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAIzvoarele acestea sunt foarte frumos amenajate, se poate sta comod daca ai curajul sa iti bagi picioarele in apa aia. Eu incerc, dar mi se pare in continuare foarte rece, desi Edith ma tot incuraja sa stau si imi spunea ca ea nu mai simte nimic. Mah, eu zic ca mai degraba Edith era foarte curajoasa, pe cand eu nu ma simteam atrasa de ghetaraia aia.

In continuare restul lumii va pleca spre satul Lazaresti, dar eu nu mai am chef sa conduc atata pana acolo si inapoi in conditiile in care am putina benzina prin rezervor, asa ca ma voi opri la Baile Apor, unde descopar cele mai tari bai din tot week-end-ul.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAPe toata suprafata Bailor Apor se gasesc opt feluri diferite de izvoare cu parametrii fizico-chimici variati, fiind in general ape minerale cu cantitate mica de acid sulfuric. Cert este ca astfel de izvoare nu se mai gasesc in toata Europa, ci doar pe alte continente ale globului, deci suntem tari la capitolul asta.

Continuare pe drum, serpentine, soare, relaxare si in Baile Tusnad cobor si pana la lacul Ciucas, in zona caruia cica se gaseau amenajari faine la un moment dat, in prezent insa amenajarile si chioscul de pe lac sunt cam in degradare.

OLYMPUS DIGITAL CAMERALacul Ciucas din Baile Tusnad (cum cobori pe scari inspre vale)

Concluzie: zona este foarte bogata in amenajari termale si balneo etc de orice fel, interes sa fie pentru ele si amenajari corespunzatoare pentru a fi valorificate corespunzator

Advertisements

About AuthenticTravels

My life motto is simple yet comprehensive: “We live only to discover beauty. All else is a form of waiting” (Khalil Gibran, poem ‘The Prophet‘) Background in architecture, historic monuments, and cultural tourism Professionally, during the past 20 years, I’ve focused on issues of cultural heritage and resilience tourism, based on my specialization in historic monuments. I graduated Architecture, then I completed two master programs and a doctorate in the field of both cultural tourism and restoration of historic towns. I became a member of various cultural and touristic organizations, among which the International Council on Monuments and Sites (ICOMOS). Then, at a certain moment, I decided to change the course of my carrier and became a travel writer, editor, and planner (each step at a time). Working in an office was definitely not for me. I needed to have freedom and to be able to explore the beauties of the world (as my motto says, right?). Not only I started to travel more and for longer periods, but I started the travel of my life, through life. Travel writer, editor, and photographer I am part of Arrivedo’s expert travel writers and write neighborhood guides for different hotels worldwide. As part of my professional writing, I’ve produced travel articles in English for Much Better Adventures, Modern Trekker, Adventure Animals, Matador Network, Arrivedo, Inside Himalayas, Activity Fan, and Sonderers. Thus, here it is a list of my published articles in English (by Iuliana Marchian). Also, I have written in Romanian for the Rulotism, Greciadeweekend, LiterNet, Capital Cultural, and National Geographic journals. Thus, here it is a list of my published articles in Romanian (by Iuliana Marchian). Besides, I am part of the Much Better Adventures team and produce regular content on adventure experiences through the Balkans. Eventually, I have joined Arrivedo’s Editors team and I assist other writers in completing their Neighborhood Guides for hotels. Moreover, when writing is not enough and people want to hear more about my experiences, I’ve accepted the challenge of speaking in public about my travels. It was difficult at the beginning, but I’ve gotten used to it now. When you speak about your passions, there’s no limit. I share my experiences of traveling through my talks at Incubator107 and inspire people to discover themselves through travel. My Travel Style – slow, authentic, flexible During my travels, I get in touch with locals through different communities or simply while I am on the road. For the moment, I travel by myself at a slow pace and seek for authentic places, where tourism hasn’t yet commodified the features of the place. This is a reason why I love what traveling brings into my life. I believe that the people I meet aren’t a coincidence. This way I see how every day of traveling adds a brick to my self-development. I consider traveling the best way of personal development, accompanied by the classic cliché ‘out of the comfort zone‘. Through my travels, I want to bring to light human individuality. I consider that everyone has his or her own travel style, authentic, and free of any boundaries.
This entry was posted in Sf. Ana. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s