Cheile Turzii reloaded – 1-4 mai 2014

Trebuia sa mergem de 1 mai prelungit in Valea Cernei sa facem muntii Cernei cu a sa Arjana si muntii Mehedinti cu ale sale Crovuri. Dar ca de obicei, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ si prognozele anunta mult prea multa ploaie, astfel incat ceea ce visam noi sa fie un concediu ideal, perfect si stralucit, plin de relaxare, s-a transformat in ajunul 1 mai-ului cu o intrebare de genul: “Da’ eu chiar stau acasa de 1 mai ?! Nu plec si eu ca tot romanul undeva ?!”. Noroc ca Altetea Sa Cristi, zis si Ghidul, are intotdeauna un as in maneca printr-o tura cu proaspata lor Asociataie Montana Montaniarzii Aventurieri (nah, ca sa le fac si reclama) si de data asta tura chiar ma atrage rau detot: Cheile Turzii ! Perfeeeect, vremea pare-se ca va fi mai buna in acea parte a tarii de nord, comparativ cu sudul unde trebuia sa mergem noi, trasee de alpinism pentru incepatori ca mine sunt garla, deci n-am sanse sa ma plictisesc si Cristi cu siguranta isi va lau chitara cu el, deci am ocazia sa-mi exersez si vocea (de data asta insa nu prea mi-a iesit, nu prea aveam chef ?!)

Ma ia Max din Sibiu si cu Simona si cu Octavian purcedem spre Cheile Turzii, ratacim putin drumurile, dar doar de control si pe la pranz deja montam corturile in capatul cheilor dinspre Petresti (ala de jos parca). Loc frumos, langa apa, cu iarba, fix in poteca de chei, cu camping la 200 m, de’ se auzeau numai bunti-bunti noaptea din boxe, ma rog aproape ideal, dar nu perfect ! :)) Joi ne ducem prin chei per pedes sa viziteze si cei care nu mai fusesera minunatia naturii. Eu eram foarte incantata sa revad atatea trasee de alpinism si sa visez la ele, doar sa visez …. dar ce ne-am face fara vise ! 😛 Deci de data asta am fost pe poteca din chei si ne-am intors indarat pe acelasi drum.

OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERA OLYMPUS DIGITAL CAMERA Parcurgem Cheile Turzii dus-intors de 1 mai cu un puhoi de oameni, de’ zici ca erai la metrou, drept pentru care eu ma intorc mai epuizata decat dupa cea mai grea tura din viata mea. Nu-mi prieste aglomeratia deloc ! Pe seara o da cu o ploicica, drept pentru care ne strangem in veranda cortului lui Cristi si Ramona si cantam.

Vineri dimineata stam toata ziua sa ne scarpinam care in ce echipa in ce traseu sa mergem !? Asa-i cand nu vii cu coechipierul la pachet de acasa ! Si in ciuda faptului ca plecasem sa facem Hans Gora (un 3A-3B cu un singur pas de 7-, dotat corespunzator cu bucla), iar eu evident ca dadeam din coada de fericire, cand sa intram in traseu iau capeteniile de coarda decizia sa mergem in creasta Sanshil ! Iar Sanshil ?! Abia l-am facut ! :(( Asa ca da, am refacut Sanshilul la nici 3 saptamani distanta in timp ! Dar a fost dragutz, am invatat cat de important este sa ai incredere in coechipieri, ceea ce eu nu aveam in dotare pe prima lungime de coarda, dar am cumparat pe parcurs din regruparile intermediare – apropos, s-au deschis magazine in regrupari de unde se poate achizitiona tupeu, curaj si incredere in coechipieri, chiar daca nu ai mai fost cu ei ! 🙂 Se numeste stat la coada intr-un traseu de alpinism, timp in care ai cele mai bune ocazii sa cunosti oamenii = 1 h pana pleci in traseu, juma de ora, sau poate chiar o ora prin fiecare regrupare, iese ceva la socoteala !

(05) Sanshil reloaded - vazut din Turnul Crapat Poza facuta de Laura din Hans Gora (ei au fost smecheri si au ajuns in traseu) spre creasta Sanshil pe unde eram si noi atarnati prin regrupari care pe unde apucase sa ajunga

OLYMPUS DIGITAL CAMERA Cristi si Ramona in prima regrupare din creasta Sanshil

(01) Sanshil reloaded - eu Ce frumos urcam eu pe prima lungime de coarda (iar eram portocalie toata ca un semafor)

(01) Sanshil - eu Poza facuta de Cristian Popescu (zis Ceapa) dintr-un traseu vecin noua, noi fiind aici in a doua lungime de coarda

(05) Sanshil - eu Chiar daca nu mai sunt bucle in traseu, Cristi ma fileaza foarte frumos de pe partea cealalta a crestei

OLYMPUS DIGITAL CAMERA Cristi plecand in a treia lungime de coarda, cu vesnicele intrebari: “Bai, da’ pe unde e traseul ?!”, “Mah, Cristi, cam pe linia crestei asa am mers, usor pe stanga, nu vezi nici un piton ?!”

(02) Sanshil reloaded - eu si Ramona Doua marmote prajite de soare si de vant in a doua regrupare, asteptandu-si randul la evolutia in traseu: Iuliana si Ramona. Mama si ce foame ma apucase, eu cu biscuitii, Ramona cu tigarile, fiecare cu ce-l doare !

(03) Sanshil reloaded - eu In sfarsit ne miscam din loc si ajung si eu in a treia regrupare, dupa ce imi pun o bucla intr-un piton ca sa ma trag cu mare talent pe un pasaj (desi data trecuta imi iesise la liber, mai am de exersat)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA Aglomeratie mare in a treia regrupare: Cristi, Ramona si Mihai (ne-am intalnit si cu colegii din traseul vecin care iesea tot in Creasta Sanshil)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA Ultima lungime de coarda de pe creasta Sanshil – coarda este pe post de un fel de telegondola, ca oricum ai un pendul demential daca te dezechilibrezi si pici

OLYMPUS DIGITAL CAMERA Vedere din creasta Sanshil spre Turnul Crapat, cu traseul Hans Gora pe undeva prin spate (deja pe “to do” list)

OLYMPUS DIGITAL CAMERA Vedere din creasta Sanshil spre Turnul Ascutit – asta nu mai este pe lista dorintelor, ca am aflat ca este de gradul 5A, deci ma depaseste cu desavarsire

OLYMPUS DIGITAL CAMERA Vedere din creasta Sanshil spre Scoala Turdeana facut acum cateva saptamani

Cand ajungem noi in creasta somitala a Sanshilului incepe sa si burniteze ! Perfect, daca tot ma strangeau papucii de’mi ieseau ochii din cap cat am asteptat dupa echipa din fata, acuma sa ne mai prinda si o furtuna pe creasta nu este tocmai cireasa de pe tort. Dar am scapat la limita, doar cu cativa stropi, ploaia torentiala a venit cand ne apropiam de corturi.

(04) Sanshil reloaded - eu si Ramona la retragere Iuliana si Ramona pe poteca de retragere din creasta Sanshil

Sambata greucenii se duc in Turnul Ascutit (ala la care nu visam eu) si restul abia se misca pana la o escalada. Cum pe mine mansele nu ma motiveaza deloc, prefer sa merg cu Octavian la un tur rapid al Cheilor Turzii, dar de data aceasta circuitul pe deasupra peretilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA Vedere spre Petrestii de Jos din traseul circuit de Cheile Turzii

Panoramele sunt superbe, nu mai e cazul sa spun nimic, m-au lasat fara glas si cu o dorinta negraita de a catara o parte din acele trasee. Incercam sa le vizualizez si sa imi aduc aminte care traseu pe unde era si pe unde ar fi trebuit sa inceapa si sa se termine. Lung to do list !

OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERA Circuitul Cheilor Turzii nu dureaza foarte mult, maxim vreo 5 h de mers, noi am facut mai mult ca am si stat la picnic si apoi la plaja. Un salvamontist nu ne-a lasat sa ne apropiem de marii pereti sa ne uitam in jos, pentru ca nu eram echipati corespunzator si in acelasi timp dadea indicatii pe la cei din platou, pentru ca se prevestea ca va veni o furtuna prin chei. Cam asta a fost in Cheile Turzii, in rest am mancat si am cantat si am stat in ploaie, marunta, nu torentiala, dar tot ploaie se numeste.

(09) Salina Turda - eu, Max, Octavian si Ramona La salina din Turda la intoarcere, ca duminica a plouat torential (de la stanga la dreapta): Max, Ramona, Iuliana si Octavian

Si floricelele de Cheile Turzii inainte de incheiere

OLYMPUS DIGITAL CAMERAOLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

 

 

 

 

 

 

Si binenteles ca miroseau si foarte frumos aceste floricele ! 🙂

Advertisements

About AuthenticTravels

My life motto is simple yet comprehensive: “We live only to discover beauty. All else is a form of waiting” (Khalil Gibran, poem ‘The Prophet‘) Background in architecture, historic monuments, and cultural tourism Professionally, during the past 20 years, I’ve focused on issues of cultural heritage and resilience tourism, based on my specialization in historic monuments. I graduated Architecture, then I completed two master programs and a doctorate in the field of both cultural tourism and restoration of historic towns. I became a member of various cultural and touristic organizations, among which the International Council on Monuments and Sites (ICOMOS). Then, at a certain moment, I decided to change the course of my carrier and became a travel writer, editor, and planner (each step at a time). Working in an office was definitely not for me. I needed to have freedom and to be able to explore the beauties of the world (as my motto says, right?). Not only I started to travel more and for longer periods, but I started the travel of my life, through life. Travel writer, editor, and photographer I am part of Arrivedo’s expert travel writers and write neighborhood guides for different hotels worldwide. As part of my professional writing, I’ve produced travel articles in English for Much Better Adventures, Modern Trekker, Adventure Animals, Matador Network, Arrivedo, Inside Himalayas, Activity Fan, and Sonderers. Thus, here it is a list of my published articles in English (by Iuliana Marchian). Also, I have written in Romanian for the Rulotism, Greciadeweekend, LiterNet, Capital Cultural, and National Geographic journals. Thus, here it is a list of my published articles in Romanian (by Iuliana Marchian). Besides, I am part of the Much Better Adventures team and produce regular content on adventure experiences through the Balkans. Eventually, I have joined Arrivedo’s Editors team and I assist other writers in completing their Neighborhood Guides for hotels. Moreover, when writing is not enough and people want to hear more about my experiences, I’ve accepted the challenge of speaking in public about my travels. It was difficult at the beginning, but I’ve gotten used to it now. When you speak about your passions, there’s no limit. I share my experiences of traveling through my talks at Incubator107 and inspire people to discover themselves through travel. My Travel Style – slow, authentic, flexible During my travels, I get in touch with locals through different communities or simply while I am on the road. For the moment, I travel by myself at a slow pace and seek for authentic places, where tourism hasn’t yet commodified the features of the place. This is a reason why I love what traveling brings into my life. I believe that the people I meet aren’t a coincidence. This way I see how every day of traveling adds a brick to my self-development. I consider traveling the best way of personal development, accompanied by the classic cliché ‘out of the comfort zone‘. Through my travels, I want to bring to light human individuality. I consider that everyone has his or her own travel style, authentic, and free of any boundaries.
This entry was posted in Trascau. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s